Pițu Dan, profesor de desen: „M-a impresionat bucuria pe care le-a trezit-o copiilor prima lor expoziție”

 

Dan Pițu este profesor de desen și a lucrat timp de 3 ani în cadrul campaniei „Școala după școală” a fundației Sf. Macrina, participând ca expert în cadrul proiectului ”O șansă europeană pentru copiii români” încă de la începutul acestuia. În tot acest timp le-a predat copiilor din cadrul grupului țintă: desen, pictură, compoziție, artă decorativă, elemente de grafică.

”Având în vedere situația lor ceva mai specială, fiind copiii asistați social, am urmărit în primul rând să-i scot din starea lor de depresie și frustrare generată de lipsa familiei. Am încercat să-i aduc ușor-ușor spre niște subiecte plăcute lor, propunându-le teme plastice de creativitate, lucrări spontane, uneori chiar mai simple decât aș fi putut să le dau în mod normal. Toate acestea au fost făcute însă cu respectarea unor teme clare, clasice, conform programei. În paralel a trebuit să le creez totuși o bază teoretică privind linia, culoarea, desenul și abia după aceea am trecut la lucrări propriu-zile, încercând să nu-i fac să se simtă foarte încorsetați. Am mers mai mult în ideea de a le cultiva spontaneitatea, să le imprim încrederea în ei, fără a le crea senzația că lucreză sub influența unui proiect dat, ca și cum ar fi o corvoadă”, povestește Dan Pițu.

Pe copiii din cadrul proiectului i-a simțit evoluând pe parcursul celor aproape trei ani. Pe unii îi cunoștea mai demult, pentru că mai predase pentru copiii găzduiți de fundație, și a văzut cum ceea ce lucra cu ei la ore le captează interesul, fiind uneori surprins să vadă că cei mai mari dintre ei vin către el uneori cu întrebări și interese specifice.

„Nu am simțit mare diferență între copiii din cadrul programului și cei din cadrul claselor obișnuite de la școlile la care am predat. Au fost poate probleme de adaptare la anumite teme, de evitare alteori, dar până la urmă se integrau grupului. Toți aveam un grup țintă și urmăream să-i integrăm, să-i facem să coopereze, să lucreze. Unii care erau foarte retrași sau emotivi s-au integrat și grație acestor ore”, mai spune acesta.

”Sunt copii care prezintă clar înclinații deosebite, dar pentru a le dezvolta e nevoie de pregătire mult mai aprofundată. Am avut o elevă la fundația Sf. Macrina acum câțiva ani, care, deși n-a beneficiat decât de pregătirea din cadrul orelor pe care le susțineam la fundație, a reușit să intre la liceul Tonitza. Fără a manifesta aptitudini similare, copiii din grupul țintă al proiectului s-au descurcat foarte bine”, mărturisește Dan Pițu, oprindu-se apoi asupra momentului cel mai emoționant pe care l-a trăit alături de copii: ”M-au impresionat când, după ce le-am organizat expoziția, și-au văzut lucrările pe panourile respective. Le-am văzut atunci bucuria pe care le-a trezit-o munca lor și faptul că este apreciată de ceilalți din jur. Am văzut la ei o satisfacție a muncii lor care m-a emoționat”.

RAPORT DE ACTIVITATE PE PERIOADA DERULARII PROIECTULUI

 

     Pe parcursul derularii proiectului ”O sansa europeana pentru copii romani”,la disciplina Arte plastice, elementele de baza de la care s-a pornit in realizarea demersului didactic cu grupele de copii au fost programa scolara, dar si probleme plastice si elemente de limbaj plastic, ca o stiinta a culorii si a formei care prin exercitii accesibile sa poata fi studiate inca din clasa I, apoi ca o educatie vizuala creativa in proportii de masa indeosebi pentru copiii asistati social din Fundatia “Sfanta Macrina”.

     In activitatile cu membrii grupului tinta, copii din ciclul primar, gimnazial si liceal s-a avut in vedere expunerea si intelegerea elementelor de limbaj plastic a expresivitatilor si simbolurilor artistice plastice, a modalitatilor de dezvoltare, a disponibilitatilor creatoare si tehnicilor de lucru.Prin temele plastice date s-a urmarit dezvoltarea interesului  catre aceste activitati creative , eliminarea emotiilor si inhibitiilor, redarea bucuriei, sensibilitatii   artistice si a dragostei fata de arta, dezvoltarea personalitatii si a increderii in propriile forte.

     Expozitiile realizate cu lucrarile elevilor au atins in mare parte aceste scopuri.In concluzie consider ca acest proiect a fost benefic pentru copii, dandu-le posibilitatea sa inteleaga nu numai mesajul unei opere de arta dar sa ii ajute sa se integreze pe plan estetic si moral in viata sociala , cat si pentru profesor ca experienta in dezvoltarea si imbunatatirea instrumentelor pedagogice , metodice si de comunicare in activitatile artistice-plastice.